Limbajul corporal al cainelui .

Frica şi agresivitatea sunt două dintre cele mai întâlnite probleme de comportament ale câinilor.

Câinii foarte fricoşi au un comportament specific ce evidenţiază acest lucru. Pentru a înţelege mai bine cauza acestui comprtament, înainte de toate, o înţelegere mai aprofundată a limbajului corporal al câinelui te va ajuta să pătrunzi mai uşor în interiorul acestor temeri şi să reuşeşti să faci diferenţele de comportament.

Privire generala

Un câine speriat stă cu capul plecat, evită contacul vizual, are urechile date pe spate şi coada între picioare. În astfel de situaţii poate avea două manifestări, fie rămâne nemişcat aşteptând deznodămîntul, fie încearcă să fugă pentru a evita pericolul. În cazuri de spaimă puternică, câinele începe chiar să tremure, iar femelele în special urinează involuntar. În cazul în care o ia la fugă, se uită mereu peste umăr, pentru a se asigura că nu este urmărit.

Cel putin trei motive

Există cel puţin trei motive ce îi determină pe câini să fie fricoşi în diverse situaţii. Unii câini au o predispoziţie genetică de aşa natură încât sunt foarte fricoşi. Sunt mereu temători sau complexaţi, în situaţii în care nu ar trebui sub nici o forma să aibă o asemenea reacţie. Este vorba de acei câini cărora le trebuie câteva zile pentru a-şi reveni după o vizită la veterinar. Un alt motiv ce poate explica teama în diverse situaţii este faptul că nu au fost socializaţi de mici, pentru a se obişnui. Al treilea şi ultimul motiv este reprezentat de o experienţă neplăcută avută în trecut, care determină câinele să se teamă de un anumit lucru sau persoană.

Cum tratam frica?

Sentimentul de teamă nu va trece de la sine şi este foarte probabil să se înrăutăţească în timp dacă stăpânul nu se implică pentru a corecta comportamentul câinelui său. A trata frica este foarte asemănător cu a trata o alergie, în sensul că efectele negative pot fi minimizate prin desensibilizare şi temperare a reacţiilor. Pentru a-i aplica un tratament de succes este nevoie de o persoană care se poate impune în faţa cainelui şi care să-i trimită mesaje clare şi precise. În cazul în care crezi că nu poţi îndeplini aceste condiţii este indicat să îţi laşi câinele pe mâna unui specialist pentru a nu înrăutăţi situaţia. Pentru început, trebuie găsit acel stimul care produce sentimentul de teamă. Din păcate, de cele mai multe ori, este vorba de o sumă de stimuli. Poate fi un obiect, un zgomot sau chiar un miros specific. Poate fi o persoană sau un alt câine. De multe ori, se află în strânsă legătură cu o anumită locaţie. După ce intuieşti în bună măsură aceste elemente care produc spaima câinelui, trebuie să încerci să recreezi acea situaţie, însă, de această dată, obiectul ce îi provoacă teamă trebuie pus cât mai la vedere, într-o ipostază cât mai inofensivă.