"We make a living by what we get, we make a life by what we give" .

Pisici.

Ce pot spune despre ele?

Copilaria mea a fost usor infrumusetata de aceste fiinte - zi de zi cu pisica in brate , in buzunar , pe umar , la tv , la masa , chiar si pe strada . Mi-au placut enorm si cand am crezut ca le pot intelege , s-a intamplat nenorocirea sa-mi vina preferatul acasa, paralizat de la bazin in jos. Medicii nu i-au dat nicio sansa, nici o pastila/injectie sau o privire blanda/rea ca sa nu mai zic de o vorba buna .... ci numai 2 saptamani de viata. Culmea ca a trait asa cateva luni bune. De atunci nu am mai vrut pisica, iar cand le vad, simt o urma de regret. Un regret suporbabil , daca exista asa ceva.



Saptamana trecuta am avut parte de cel putin 20 de pisici. Am fost la bunici. Ciudat. Acum nu mai e decat bunicul. Nu m-au deranjat , nu mi-au displacut , nu mi-au atras atentia foarte mult, caci eram imuna la aproape orice. Singurul lucru care ma urmarea era durerea mamei; o durere care in mine era infinita. Atunci am priceput ce inseamna sa ai o MAMA.

Am fost multe zile la rand aeriana, mereu pe ganduri , asteptand pe prispa casei sa se intample ceva care sa ma scoata din acea stare. Asa ca am inceput sa trag cu ochiul la 2 pisici care,cred ca faceau wrestling. Mama s-a pus langa mine si am stat cateva minute sa-i urmarim pe grozavi.

Joaca lor m-a pus pe alte ganduri ... viata , prietenie , iubire. E absurd . Si mie mi se pare absurd, insa e adevarat ... Pentru cateva minute 2 fiinte m-au scos din starea mea monotona si m-au purtat departe , la niste lucruri pe care un copil inca nu le concepe.

I-am hranit pe toti , iar puilor le-am facut un tratament deoarece aveau probleme cu ochisorii.

Dupa cateva zile, inainte sa revin acasa , am vrut sa le fac cateva poze , sa ii am si aici.

I-am pozat , i-am postat si am incheiat .

I could really use a wish right now.

A trecut o saptamana si ceva (nu prea mai stiu sirul zilelor) de cand nu am mai fost la adapost. Au fost zile grele , pline cu emotii , stres , suparari .... examene ale vietii. Dar cum am ajuns acasa, parca lucrurile au intrat putin in normal ..din pacate doar putin. Dupa toate treburile rezolvate, participari la sedinte, am ajuns si la mititeii de la noi. Am ramas muta de uimire : in doar o saptamana uratania mea preferata s-a transformat intr-o printesa - maidaneza imperiala .

Mi-e foarte draga si-mi doresc din tot sufletul sa-i gasesc un camin , daca eu nu o pot lua. 5 fratiori deja au pornit spre casele lor si au mai ramas 4 .

M-am atasat foarte tare de ei si cred ca si mamica lor de mine. Ieri era atat de dornica sa o mangai incat m-a trantit in iarba, apoi dupa ce i-am "satisfacut" dorinta, a inceput sa scoata niste sunete de off. Poate la prima vedere pare o javra , un maidanez ordinar , un animal urat cu forme ciudate , insa pentru mine este un suflet. Si e de-ajuns.

Inchei pentru ca nu ma mai simt in stare sa scriu nimic despre ei ... insa pozele lor ar trebui sa spuna totul.

La plimbare .

" In general, cainii apreciaza plimbarile cu masina, fiind foarte incantati sa-si insoteasca stapanii peste tot unde acestia merg si sa poata privi lumea in miscare prin luneta automobilului. Cu toate ca majoritatea adora plimbarile in masina, exista caini care, din diverse motive, fie refuza sa se urce in masina, fie se agita tot drumul, fie vomita. Daca aveti un astfel de caine care se manifesta prin teama sau anxietate cand este vorba de plimbarea cu masina, ar fi ideal sa incercati descoperiti intai care a fost situatia (sau situatiile) care au generat reactia negativa a cainelui fata de autovehicul. Este important sa va amintiti daca i-a fost intotdeauna (de mic) teama de masina sau daca teama si anxietatea au aparut mai tarziu, si eventual in urma carui eveniment.

Teama cainelui de masina din cauza asocierii negative



Multi caini incep sa se teama de drumurile cu masina deoarece le asociaza cu situatii neplacute - este cazul cainilor transportati cu masina la veterinar si care in rest nu prea au parte de plimbari cu autovehiculul. Imaginati-va cum ati reactiona dumneavoastra, ca om, fata de metrou, de exemplu, daca la capatul drumului ar trebui intotdeauna sa faceti o injectie! Exact la fel reactioneaza si cainele, care invata ca vizitele la veterinar sunt intotdeauna precedate de episodul in care trebuie sa urce in masina, sa stea inauntru in timp ce "pamantul" se misca si brusc sa se trezeasca ajuns, ca prin farmec, exact in locul unde, de fiecare data, se intampla ceva infricosator, dureros sau doar pur si simplu neplacut. Daca patrupedul dumneavoastra ar putea avea acest motiv sa se teama de mersul cu masina, adica se teme de rezultatul plimbarii, nu de masina in sine, puteti incerca inmultirea drumurilor "inofensive" sau cu final placut pentru caine. De exemplu, alegeti pentru plimbarea zilnica un parc mai departe de casa sau mergeti cu masina chiar si daca parcul e la doi pasi; mergeti la veterinar si atunci cand nu e nevoie de vaccin sau alte tratamente, rugand veterinarul doar sa mangaie cainele si eventual sa-i dea si cate o gustare. Urcati de cateva ori cainele in masina si dati cateva ture in jurul casei, ca apoi sa coborati din masina tot acasa. In acest fel, in timp, cainele va invata ca mersul cu masina nu este neaparat ceva cu urmari neplacute si ca adesea urmarile sunt chiar dezirabile.



Teama cainelui de masina in sine



Este posibil ca prietenul canin sa se teama de masina in sine; aspectul, dimensiunea, mirosul interiorului, zgomotul motorului, miscarea, sunt tot atatia factori potentiali de stres, care pot genera teama sau chiar reactii somatice - urinare spontana, voma etc.



In aceasta situatie nu exista neaparat un moment anume care a generat teama; cainele se poate teme de masini in general sau de o masina anume (de exemplu, un caine care mergea cu placere in masina veche dar vomita instantaneu in masina noua, sau refuza sa se urce in ea). Factorii declansatori sunt greu de gasit si aproape imposibil de inlaturat. Este suficient ca pielea in care este imbracat volanul sa aiba un miros mai intepator decat tolereaza cainele sau ca masina sa fi fost pornita cand cainele era relaxat si sperietura sunetului puternic si brusc sa fi ramas intiparita in memoria patrupedului.




In aceasta situatie cea mai indicata metoda este desensibilizarea. Desensibilizarea este procedeul prin care se combate fobia expunand cainele treptat si gradual la stimulul care produce teama. Astfel, in primele cateva zile, doar veti plimba cainele in jurul masinii parcate, fara a avea motorul pornit. Apoi veti deschide portierele masinii si veti repeta plimbarea in jurul masinii, eventual jucandu-va cu cainele si oferindu-i cate o gustare. Dupa alte cateva zile veti incerca sa determinati cainele sa intre in masina, rasplatindu-l de fiecare data cand o face de bunavoie si fara a-l forta daca refuza sa intre. Puteti antrena cainele in jocurile care ii plac, ascunzandu-va de el in masina sau intrand pe o parte si iesind pe cealalta, pana cand, la un moment dat, cainele va va urma. Continuati acest joc o perioada, pana cand cainele intra cu placere in masina, si in tot acest rastimp jucati-va acest joc lasand portierele deschise si motorul oprit. Dupa ce ati depasit aceasta faza, puteti incepe sa inchideti portierele una cate una, pana cand ajungeti sa inchideti toata masina, lasand cainele afara de indata ce da semne ca vrea sa iasa. Recompensati de fiecare data cainele la intrarea de bunavoie in masina.


Odata obisnuit sa stea in masina cu motorul oprit si usile inchise, porniti motorul si stati pur si simplu cu cainele in masina, cu motorul pornit. La fel, de indata ce vrea sa iasa, deschideti-i portiera. Cand considerati ca este capabil sa stea destul de mult timp in masina, cu motorul pornit, este timpul sa treceti la urmatoarea etapa, ruland autovehiculul cativa metri. Observati reactia cainelui - la primul semn ca vrea sa iasa din masina sau ca vrea sa vomite, opriti si lasati-l sa iasa. Veti prelungi aceste plimbari gradat, de-a lungul a mai multor zile, pana cand, de la cativa metri, ajungeti la cativa kilometri. Din acest moment puteti considera ca desensibilizarea a fost facuta cu succes.


Odata desensibilizat, este bine ca prietenul dumneavoastra canin sa beneficieze de plimbari cat de cat regulate si dese, macar o data pe saptamana, ca sa nu-i revina temerile in cazul in care nu intra prea multa vreme in contact cu situatia care ii provocase teama in trecut. Plimbarile acestea regulate trebuie sa aiba o componenta placuta pentru caine, de exemplu sa-l transporte catre un parc sau alt loc preferat de joaca. Recompensati de fiecare data cainele cand intra in masina.


Prevenirea fricii de masina



Pentru a preveni aparitia temerilor cainelui legate de masina sau de drumurile cu masina, este bine sa respectati urmatoarele principii inca de cand catelul este mic:

Nu porniti masina cand cainele nu este urcat inca in ea - zgomotul brusc al pornirii motorului l-ar putea speria;

Nu tipati la caine daca refuza sa intre in masina; mai bine antrenati-l intr-un joc care ii place si faceti-l sa intre in masina in joaca;

Nu folositi masina numai pentru drumuri cu finalitate neplacuta pentru caine (vaccin, deparazitari interne, alte interventii medicale);

Nu mergeti la veterinar numai cand este necesar un tratament - mergeti si cand cainele este sanatos, doar pentru ca veterinarul sa-l mangaie. "

Doar o postare .

Cum a venit weekendul , cum am fugit din oras . Am mers la "socrii mei" unde, ca deobicei , ma simt ca acasa . Pe langa vizite si intalniri cu prietenii , am mai dat si peste niste "amici " ca : pisicute si purcelusi . Mergem mereu in vizita la niste buni tovarasi care stau la bloc si intotdeauna dau peste aceeasi pisica cu pui . De data asta avea doar unul ( am inteles ca au fost mai multi si au mai luat oamenii din bloc ), de vreo 2 luni , foarte frumos : cu blanita curata , in 3 culori si cu o pata maronie in frunte . L-am gasit dormind cu mamica langa o usa . Apoi la alta usa am gasit o cutie si un bol cu mancare . Chiar daca sunt iubitoare de animale, nu sunt de acord cu tinutul lor in scara blocului,oricat de necajiti ar fi sau oricat de bine ingriji ar arata . Ori in casa , ori deloc. Am mai intalnit persoane care isi tin asa cainii - probabil nu se gandesc si la vecinii lor sau la oamenii care vin in vizita ca le este frica sa treaca la urmatorul etaj,deoarece cainele ajunge sa-si apere teritoriul si anume : un pres . Mi se pare o cruzime sa-ti cresti animalul la usa, in bloc .

Pe langa toate astea, cel mai tare am fost impresionata cand am coborat . La etaj era numai puiul , iar mamica era afara cu treaba . Se auzeau schelelaieli din fata blocului,iar cand am iesit , ce sa vad ? O pisica care fugarea un caine ! :))

Era mamica toata infoiata si alerga zdravat dupa un caine de talie medie, extrem de speriat ( se observa dupa viteza si dupa sunetele scoase,chiar daca pisica nu-l atinsese deloc ) ! M-a distrat enorm : a fost prima data cand am zis " uite o pisica buna de paza " . :))

In urmatoarea zi am mers sa-i cunosc pe cei 7 . Imi plac extrem de mult animalele cand sunt mititele ( cui nu-i plac? ) , dar astia 7 m-au dat gata !

Si erau porci ! Nu mi-am imaginat vreodata ca ma voi juca atat de cu drag, cu niste purcei, iar ca deobicei mi-a atras atentia cel mai mic , era alb iar parul ii statea pe spate in mai multe carari . Cand li s-au dat drumul , au iesit in gasca , au cercetat si apoi tot in gasca au intrat la ei "acasa" .

In incheiere , las 2 citate :

- " Imi plac porcii . Cainii se uita la noi de jos in sus . Pisicile se uita la noi de sus in jos . Porcii ne trateaza ca pe egalii lor . "

- " Animalul nu are nevoie de o pregatire speciala pentru a fi animal, omul insa pentru a deveni om are nevoie de educatie, educatia face diferenta dintre un om si un animal . "

Asa ca iubiti animalele!

Iar daca nu va place sa le ajutati , lasati-i pe altii sa o faca !

Iti multumesc ...

Ieri a fost una dintre cele mai aglomerate zile ale mele , petrecute in asociatie , insa si ziua cand am inteles'o cel mai bine pe prietena , colega , "mamica" mea , Mari .

Am alergat de colo dincolo numai pentru animalutele din jurul nostru . De dimineata pana seara , din tramvai in masina si din masina iar in tramvai .

Asa am invatat cat de dificil este cand esti singur si trebuie sa le faci pe toate intr-un scurt timp , cat de stresant e cand toata lumea trage de tine , iar tu mai ai inca n chestii pe cap , cat de obosita te simti dupa ce dai singura mancare la 80 de caini , iar dupa te incurajezi ca trebuie sa-ti recapeti puterile in maxim 20 de minute pentru ca mai sunt si alte lucruri majore de facut , cat de important este pentru tine animalul pe care il ai in grija doar cateva ore, care se zbate de durere si pe care trebuie urgent sa-l duci la un doctor , cata satisfactie ai dupa ce vezi ca toate animalele din adapost sunt fericite, cu burtile pline si stau tolanite la soare , bucurandu-se de un somn linistitor ...

Uneori stau si ma intreb de unde atata putere , fizica si psihica , de unde atata calm , intelegere si bunatate ?

Asa ajungi la concluzia ca daca ajuti , Dumnezeu iti da . Eu nu stiu cate am facut si ce am facut de God mi-a dat inca un om extraordinar alaturi .

E surprinzator de placut la capat de tara sa intalnesti o persoana pe care in scurt timp sa o consideri mai mult decat un coleg de "munca", care de fiecare data cand apelezi la dansa , sa nu spuna "Descurca-te" sau " Ce-mi pasa mie?" si sa-ti inchida telefonul, sa te intampine mereu cu zambetul pe buze oricat de multe chestii grave are pe cap si mai ales sa te faca sa te simti acasa intr-o Dacia 1310 plina cu saci de mancare, apa , custi cu catei si multe alte ustensile !

E curios cum intr-un om atat de mic poate sa existe atat de multe lucruri bune !

Zilnic ma simt datoare sa-i multumesc pentru tot ceea ce face ( pentru cei mici , pentru cei din asociatie si pentru mine) ... asa ca iti multumesc :

- ca esti mereu alaturi de noi , in momentele dificile si in cele ok , din viata noastra .

- ca zilnic ne indemni prin bunatatea ta sa fim la randul nostru, mai buni cu cei din jur .

- ca viata fara animale e ca Sageata albastra fara benzina .

- ca vrei mereu ce-i mai bun pentru cei din preajma ta .

- ca mereu ne surprinzi cu cate ceva bun sau ceva dulce .

- ca existi si ca esti omul minunat pe care fiecare din noi si l-ar dori in viata sa !

Si sunt foarte multe liniute care trebuiesc umplute ...

Insa in final vreau sa-i multumesc lui God ca mi-a dat atatia oameni minunati alaturi !

Noutati despre cele 9 suflete !

A trecut aproape o luna de cand avem parte de iubire de la inca 9 sufletele . Au inceput sa misune prin "curticica lor " si sa cerceteze tot ce gasesc . Ieri s-au strans intr-un colt 5 dintre ei si maraiau la vecina lor , o catelusa curioasa sa vada ce chestii mici umbla prin iarba pe acolo .

Ne-au distrat enorm de tare !

Cum au crescut, am inceput sa le dam laptic si mancare umeda , iar cand simt mirosul sau o aud pe mamica lor ca infuleca , se da o lupta care dintre ei sa intre cu totul in bolul cu mancare . Nimeni nu-si imagineaza ce mutre au cand intrii la ei , inainte sa le dai de mancare , si dupa . Care mai de care mai uns de conserva sau cu freza facuta de fratii sai, carora nu le ajunge doar mancarea din bol .

Sunt foarte comici si surprinzatori de afectuosi - cum simt miscare, cum te intampina dand din codita si venind rezervati sa vada ce-i cu chestia aia mare cu 2 picioare .

Doi dintre ei sunt mai mari ca niste porcusori de guineea adulti , insa ultimii doi sunt foarte mici si mereu imi fac griji pentru ei .

Primul lucru la care ma gandesc cand intru la ei , e ceva de genu' : " Doamne , lasa-ma sa-i vad si azi pe cei mai mici ! ".

Iar de fiecare data God ma aude ( Thank u ! ) .

Maine se da o noua lupta pe bolul cu mancare , deci cu siguranta va fi amuzant la final , cand va trebui sa le vedem fetele ! Mai multe poze cu gandacii pe http://4animals.ro/ .

E placut sa ai prin preajma un animal, insa mai placut e cand ai 9 si fiecare iti poate smulge mai mult de 2 zambete ! Va jur !

Mamica cu pisici , July

Luni , marti si astazi am tot mers cu pisi , botezata ieri de 1 iunie , July , la cabinetul veterinar .
Prima zi i s-au facut 3 injectii si i s-a luat temperatura .

Doctorii i-au scos porecla "Pisica cu silicoane" si au spus ca nu au mai vazut niste mamele atat de umflate la o pisicuta.
Urmatoarele zile i se vor face cate 2 injectii.

Am aflat ca starea ei nu se amelioreaza atat de repede si ca ar fi posibil sa vin si saptamana viitoare cu ea la tratament .

10 minute mers pe jos pana la tramvai , 45 minute cu tramvaiul si inca 20 minute iar pe jos pana la vet, cu pisica in brate, doar dus ... SIMPLU!
Astazi am facut mai mult de 2 ore pe drum cu pisica care se agita pe zi ce trece tot mai mult in transportor . Am ajuns acasa amandoua cu limbile pe umar ,insa eu cu ceva mai multi muschi ca ea ( e al naibii de grea ).

E foarte dificil cand toata lumea sare sa o ajuti, iar cand ceri ajutor , zici ca esti singur pe lume.
Cu chiu cu vai , sper sa inchei macar saptamana asta cu tratamentul si sa vedem ce-o fi cealalta .

July este in cautarea unui stapan , daca esti interesat fa un click pe http://www.4animals.ro/adopta-pisica.html .

Fiecare pisicuta si catel te asteapta sa le vizitezi !